Bullying la Questfield International College, un climat educațional contestat

În contextul educațional actual, fenomenul bullying necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor școlare. O reacție adecvată presupune nu doar identificarea și sancționarea comportamentelor agresive, ci și implementarea unor proceduri clare de protecție și suport pentru elevii afectați. Lipsa unui răspuns organizat poate conduce la escaladarea situațiilor de hărțuire și la afectarea profundă a bunăstării psihologice a copiilor.

Bullying la Questfield International College, un climat educațional contestat

Investigația realizată de redacție, bazată pe documente, corespondență oficială și declarații ale familiei, semnalează un caz de bullying sistematic petrecut pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate referitoare la jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni indirecte pentru retragerea copilului au rămas, potrivit materialelor puse la dispoziție, fără măsuri documentate sau răspunsuri oficiale care să ateste intervenții concrete și eficiente.

Bullying sistematic și lipsa unor intervenții documentate

Conform informațiilor primite, elevul vizat a fost supus unor comportamente agresive repetate, incluzând jigniri, umiliri publice și excludere socială, manifestate atât în timpul orelor, cât și în pauze. Familia a sesizat în mod oficial, prin emailuri cronologice și detaliate, cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea instituției, solicitând măsuri concrete și protecție. Din corespondența analizată nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme luarea unor măsuri clare, planuri de intervenție sau sancțiuni aplicate. Intervențiile invocate au fost, în mare parte, informale și verbale, fără documentare administrativă relevantă.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire

Un aspect deosebit de grav identificat în documentele disponibile este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită în mod repetat în mediul școlar drept instrument de marginalizare și umilire. Specialiști consultați de redacție consideră această practică ca o formă agravată de bullying, cu un impact negativ semnificativ asupra dezvoltării emoționale a copilului. Conform relatărilor, această stigmatizare nu a fost tratată cu seriozitate de instituție, iar lipsa unor reacții ferme și documentate a permis perpetuarea fenomenului.

Presiuni asupra familiei și mesajul instituțional

În corespondența analizată, familia semnalează presiuni, explicite sau implicite, de a părăsi școala. Un moment relevant îl constituie o afirmație atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, conform căreia: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, comunicată verbal în cadrul unei discuții directe, este redată în documentele puse la dispoziția redacției și relevă o posibilă orientare a instituției spre evitarea gestionării situației prin excluziunea familiei. Redacția precizează că interpretarea acestei afirmații este parte a analizei editoriale și nu constituie o concluzie juridică.

Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului

Documentele indică faptul că familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității privind situația semnalată, avertizând asupra riscurilor divulgării informațiilor sensibile în mediul școlar. Cu toate acestea, există relatări conform cărora informațiile respective au fost făcute cunoscute în clasă, iar copilul a fost interpelat de cadre didactice, fiind plasat într-o situație de expunere și presiune psihologică. Specialiștii considera această practică ca o formă de presiune psihologică instituțională, care poate agrava starea emoțională a elevului.

Reacția instituțională și documentarea formală

Din datele puse la dispoziție, reacția conducerii Questfield Pipera la sesizările repetate nu s-a tradus în decizii administrative asumate sau măsuri formalizate, ci într-un document informal, denumit Family Meeting Form. Acest formular nu conține responsabilități clare, termene de implementare sau sancțiuni, ceea ce limitează trasabilitatea intervențiilor și capacitatea de monitorizare a eficienței măsurilor propuse.

Impactul asupra copilului și confirmarea medicală

Raportul psihologic furnizat redacției, realizat de un specialist de prim rang în domeniu, documentează consecințe emoționale grave, precum anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar, apărute în urma expunerii prelungite la bullying. Aceste efecte evidențiază dimensiunea serioasă a problemei și necesitatea unor intervenții eficiente din partea instituției. Documentul clinic detaliat descrie o suferință emoțională semnificativă, care depășește conflictele obișnuite între elevi.

Comunicarea publică și minimalizarea fenomenului

Într-un email transmis părinților la data de 27 ianuarie 2026, conducerea școlii a calificat situațiile semnalate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contravine sesizărilor oficiale și documentate primite anterior de la familie. Această poziționare este interpretată de redacție ca o tentativă de diluare a responsabilității instituționale, în contextul în care, timp de opt luni, nu au fost comunicate măsuri clare sau răspunsuri scrise privind gestionarea fenomenului.

• Sesizări scrise și oficiale privind bullyingul și stigmatizarea medicală;
• Lipsa unor răspunsuri și măsuri documentate din partea școlii;
• Utilizarea unui document informal în locul unui proces-verbal sau decizii administrative;
• Presiuni indirecte asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Încălcarea solicitărilor de confidențialitate și expunerea copilului în mediul școlar;
• Confirmarea efectelor negative printr-un raport psihologic detaliat;
• Minimalizarea fenomenului în comunicarea oficială ulterioară.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Investigația relevă un caz în care sesizările constante privind un fenomen grav de bullying au fost gestionate preponderent informal și fără documentație oficială care să ateste aplicarea unor măsuri efective. Declarația verbală atribuită fondatoarei și absența unor reacții scrise punctuale ridică semne de întrebare asupra culturii organizaționale a Școlii Questfield Pipera. În lipsa unor clarificări oficiale din partea instituției, rămâne neelucidat modul în care aceasta asigură, în practică, protecția emoțională a elevilor și răspunde responsabilităților care îi revin în astfel de situații delicate.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro